Meniu
Durata: 3 x 45 minute
Termenul „economie” se referă la întregul sistem care include producția, distribuția și consumul de bunuri și servicii într-o anumită regiune sau țară. Cu toate acestea, modelele economice actuale nu sunt durabile și au un impact negativ asupra mediului. Elevii vor învăța despre „economia bună” și modelele acesteia care încorporează cele trei principii etice ale permaculturii: grija față de pământ, grija față de oameni și distribuția echitabilă.
Economia se referă la sistemul general care cuprinde producția, distribuția și consumul de bunuri și servicii într-o anumită regiune sau țară. Acesta implică diverși factori, cum ar fi afaceri, industrii, piețe, instituții financiare și persoane fizice. Acest sistem joacă un rol vital în bunăstarea și dezvoltarea generală a unei societăți.
Economia de astăzi se confruntă și cu provocări. Aceste provocări includ inegalitatea veniturilor, sustenabilitatea mediului, accesul la resurse și stabilitatea economică. Se fac eforturi pentru a aborda aceste probleme prin inițiative precum Obiective de Dezvoltare Durabilă, Practici Comerciale Echitabile și Practici de Afaceri Responsabile.
Nu este posibil fără fundamente noi sau mai echitabile și mai durabile ale economiei să realizeze cele trei principii etice ale permaculturii: grija pentru oameni, grija pentru planetă și distribuția echitabilă.
În contextul permaculturii, economia se concentrează pe proiectarea de sisteme care sunt viabile din punct de vedere economic, juste din punct de vedere social și durabile din punct de vedere ecologic. Acesta implică strategii precum localizarea producției și a consumului, sprijinirea afacerilor regenerative, promovarea comerțului echitabil și reducerea la minimum a deșeurilor.
O economie bună este o economie care:
Există mai multe modele și abordări pentru definirea unei economii bune, fiecare având propriul său set de principii și obiective. Aceste modele nu se exclud reciproc, iar elementele fiecăruia pot fi combinate pentru a crea o abordare mai cuprinzătoare a economiei bune.
Comerțul echitabil se referă la asigurarea faptului că producătorii sunt plătiți cu prețuri corecte pentru produsele lor, promovând producția durabilă și susținând standardele sociale și de mediu.
Comerțul echitabil își propune să garanteze că producătorii primesc prețuri corecte pentru produsele lor, ceea ce ajută la acoperirea costurilor producției durabile. Pentru a sprijini producătorii primari, suntem de acord să plătim o sumă ceva mai mare decât suma care se plătește pentru același produs din supermarketurile sau centrele comerciale locale.
Comerțul echitabil își propune să împuternicească producătorii la scară mică, oferindu-le acces direct la piețe, eliminând intermediarii și permițându-le să negocieze oferte mai bune.
Comerțul echitabil încurajează agricultura durabilă și metodele de producție care minimizează impactul negativ asupra mediului. Aceasta include promovarea agriculturii ecologice, conservarea biodiversității și gestionarea responsabilă a resurselor.
Comerțul echitabil lucrează pentru a asigura condiții de muncă sigure și echitabile pentru lucrători, cum ar fi interzicerea muncii copiilor, garantarea unui program rezonabil de lucru și promovarea egalității de gen.
Comerțul echitabil își propune să susțină proiecte de dezvoltare comunitară, cum ar fi construirea de școli, instituții de sănătate și infrastructură, folosind o parte din prima de comerț echitabil plătită de cumpărători.
Băncile etice, cunoscute și ca bănci sustenabile sau bănci responsabile din punct de vedere social, sunt instituții financiare care acordă prioritate practicilor etice și durabile în operațiunile lor.
Băncile etice au de obicei un set de valori și principii care le ghidează luarea deciziilor. Acestea urmăresc să sprijine proiecte și întreprinderi care respectă criteriile sociale și de mediu, cum ar fi promovarea energiei regenerabile, comerțul echitabil, agricultura durabilă sau locuințe la prețuri accesibile. De asemenea, ei tind să evite finanțarea activităților care sunt dăunătoare oamenilor sau planetei, cum ar fi extracția de combustibili fosili sau fabricarea de arme.
Pe lângă practicile lor de creditare, băncile etice se concentrează adesea pe transparență și responsabilitate. Ei se străduiesc să fie deschiși cu privire la unde sunt investiți banii clienților și să se asigure că se aliniază cu valorile lor. Unele bănci etice se implică, de asemenea, în impact, investind și direcționarea fondurilor către inițiative care creează rezultate sociale sau de mediu pozitive.
Cooperativele sunt o formă unică de organizare a afacerilor care prioritizează luarea deciziilor democratice, proprietatea comună și bunăstarea membrilor lor. Aceștia funcționează pe principiul „un membru, un vot”, asigurându-se că fiecare membru are un cuvânt egal în treburile cooperativei, indiferent de nivelul lor de investiție.
Cooperativele pot lua diverse forme, cum ar fi cooperative de consum, cooperative de muncitori, cooperative agricole sau cooperative de locuinte. Ei sunt conduși de nevoile și interesele membrilor lor, care se reunesc pentru a îndeplini obiective comune, fie că este vorba de acces la bunuri și servicii la prețuri accesibile, locuri de muncă echitabile sau locuințe sigure.
Unul dintre avantajele cheie ale cooperativelor este concentrarea pe oameni și comunitățile lor. Ele urmăresc să ofere beneficii membrilor lor, mai degrabă decât să maximizeze profitul pentru acționarii externi. Acest lucru duce adesea la prețuri corecte, produse și servicii de calitate și un angajament față de dezvoltarea economică locală.
Cooperativele promovează, de asemenea, un sentiment de solidaritate și colaborare între membrii lor. Punând în comun resursele și împărțind riscurile, ei creează oportunități pentru ca indivizii să realizeze în mod colectiv ceea ce ar putea să nu reușească să realizeze singuri. Acest spirit de cooperare poate duce la creșterea coeziunii sociale și la un sentiment mai puternic de comunitate.
Monedele locale și regionale sunt forme alternative de monedă care sunt utilizate în anumite comunități sau regiuni ca o completare a monedelor naționale.
Conceptul din spatele monedelor locale și regionale este de a încuraja oamenii să sprijine afacerile locale și să mențină banii în circulație în cadrul comunității. Folosind aceste monede, persoanele fizice pot face achiziții de la comercianți locali, furnizori de servicii și producători, stimulând astfel economia locală. Ei încurajează oamenii să se implice cu afacerile locale, să construiască relații și să sprijine practicile locale durabile. Acest lucru, la rândul său, ajută la crearea de locuri de muncă, la creșterea autonomiei locale și la reducerea dependenței de sursele externe. În plus, aceste monede pot contribui la reducerea impactului fluctuațiilor economice asupra economiei locale, deoarece nu sunt supuse acelorași forțe ale pieței globale ca monedele naționale.
Aceste monede operează adesea alături de monedele naționale și au propriile lor caracteristici distincte. Acestea pot fi monede fizice, cum ar fi bancnote sau monede de hârtie, sau monede digitale care sunt gestionate prin platforme online sau aplicații mobile.
Economia socială și solidară (ESS) cuprinde o gamă largă de organizații și inițiative, inclusiv cooperative, case de ajutor reciproc, nonprofit, întreprinderi sociale și organizații comunitare.
ESS își propune să abordeze provocările sociale, economice și de mediu, acordând prioritate bunăstării indivizilor și comunităților în detrimentul profitului. Promovează luarea deciziilor democratice, participarea comunității și redistribuirea resurselor și a bogăției. Procedând astfel, contribuie la justiție socială, solidaritate și dezvoltare durabilă.
Una dintre caracteristicile cheie ale ESS este concentrarea pe impactul social al activităților economice. În loc să urmărească doar câștiguri financiare, organizațiile din ESS acordă prioritate obiectivelor sociale, cum ar fi crearea de locuri de muncă, reducerea inegalităților, promovarea egalității de gen, sprijinirea grupurilor marginalizate sau protejarea mediului.
ESS promovează, de asemenea, un sentiment de împuternicire și incluziune. Adesea implică indivizi și comunități marginalizate sau dezavantajate, oferindu-le oportunități de participare economică, de dezvoltare a competențelor și de integrare socială. Prin implicarea oamenilor în procesul de luare a deciziilor și asigurarea accesului egal la resurse, ESS promovează o societate mai incluzivă și mai echitabilă.
În plus, ESS încurajează colaborarea și sprijinul reciproc între actorii săi. Organizațiile din cadrul ESS se angajează adesea în parteneriate, rețele și relații bazate pe solidaritate. Ei împărtășesc cunoștințe, resurse și experiențe pentru a atinge în mod colectiv obiectivele sociale și economice, consolidând impactul general și sustenabilitatea inițiativelor lor.
Bunurile comune se referă la resurse sau active partajate care sunt accesibile și utilizate de un grup de oameni. Aceste resurse pot include lucruri precum pământ, corpuri de apă, păduri, parcuri sau chiar cunoștințe și moștenire culturală.
Ideea din spatele bunurilor comune este că aceste resurse ar trebui gestionate și guvernate într-un mod în care mai degrabă întreaga comunitate să beneficieze, decât să fie deținute sau controlate în mod privat pentru câștigul individual. Subliniază importanța responsabilității colective, a cooperării și a utilizării durabile a resurselor.
Din punct de vedere istoric, bunurile comune au jucat un rol semnificativ în sprijinirea economiilor locale, în conservarea biodiversității și în promovarea coeziunii sociale. În ultima vreme, au existat provocări pentru bunurile comune din cauza unor probleme precum supraexploatarea, privatizarea și degradarea mediului.
Există eforturi pentru a proteja și revigora bunurile comune prin diferite mijloace, cum ar fi abordări de management bazate pe comunitate, procese participative de luare a deciziilor și cadre juridice care recunosc și protejează resursele comune.
Scopul este de a introduce modele de organizare economică care să susțină dezvoltarea comunităților durabile și rezistente, respectând în același timp etica permaculturii: grija pentru oameni, grija pentru planetă și asigurarea distribuției echitabile.
Planificați și organizați cooperative în școala dvs
