EXERCIȚIU: RUNDA

1. Informăm elevii că vom face un exercițiu de luare a deciziilor prin consens și îi familiarizăm cu un alt termen nou – „runde” – ca metodă pe care o vom folosi în timpul exercițiului.
2. Organizăm grupul astfel încât să stăm aranjați într-un cerc și să ne privim reciproc. Explicăm de ce folosim metoda runde (avem cu toții același drept de a comunica, fiecare poate să se exprime, fiecare poate vedea ceilalți membri ai grupului și reacțiile lor). Explicăm ordinea vorbirii și posibilitatea de a sări peste răspunsul la întrebare, precum și că la sfârșitul rundei cei care au sărit peste răspuns pot totuși să răspundă la întrebare. Se explică termenul și rolul facilitatorului în proces.
3. Testăm prima rundă cu o întrebare simplă, ca de exemplu „Cum mă simt când trebuie să comunic în acest fel?” sau „Ce părere am despre această metodă?”.
4. Când am finalizat cu succes cel puțin o rundă și am stabilit că nu există ambiguități, definim subiectul asupra căruia vom decide folosind metoda de luare a deciziilor prin consens.

EXERCIȚIU: LUAREA DECIZIILOR PRIN CONSENS

Liderul/facilitatorul prezintă elementele metodei de luare a deciziilor prin consens și explică semnele de comunicare non-verbală care vor fi utilizate în timpul exercițiului:

1. Definirea propunerii care urmează să fie decisă și familiarizarea participanților cu contextul în care se ia decizia (propunerea ar trebui să fie un subiect apropiat studenților – de exemplu, o propunere pentru locația unei excursii, utilizarea resurselor comune – locația grădinii școlii, numele cooperativei școlare sau un subiect similar). NOTĂ: Pentru a fi acceptată, o propunere nu trebuie să fie „perfectă” în sensul că este ideală pentru toți membrii grupului. Aceasta ar trebui să fie acceptabilă pentru toți și suficient de bună încât toți cei care decid „să poată trăi cu ea”, să nu aibă obiecții și să fie dispuși să o încerce.
2. Urmează o rundă de clarificare în care participanții pot adresa întrebări autorului propunerii pentru a obține clarificări și/sau informații suplimentare despre propunere. Este important ca propunerea să fie clară pentru toți cei care decid, iar dacă este necesar, propunerea poate fi reformulată pentru a fi clară pentru toată lumea. (Nu se fac contra-propuneri sau propuneri alternative, ci se elimină ambiguitățile legate de propunerea înaintată).
3. Urmează o rundă în care participanții își exprimă reacția față de propunere printr-o reacție non-verbală (reacțiile sunt exprimate simultan prin semne non-verbale ale mâinilor pe care facilitatorul le-a prezentat anterior).
4. Există trei reacții posibile: consimțământ, observație și obiecție. Consimțământul înseamnă absența obiecțiilor și acceptarea propunerii.Observația înseamnă că nu există obiecții și nu indică neapărat acordul cu propunerea, dar aceasta este acceptată cu o anumită modificare exprimată care nu schimbă fundamental propunerea. O observație nu trebuie argumentată și poate însemna dezacord, dar fără argumente concrete împotriva propunerii. Observațiile sunt considerate contribuții și sunt înregistrate. Se exprimă cu palma îndreptată în jos.Obiecția înseamnă că nu acceptăm propunerea și argumentăm motivele pe care le considerăm inacceptabile – motivele ar trebui să fie de natură să pună în pericol sau să dăuneze unuia dintre membrii grupului sau altui individ, precum și să fie contrare principiilor etice, viziunii și obiectivelor pe care le reprezentăm. Obiecția se exprimă cu palma îndreptată în sus, deoarece este considerată o contribuție la luarea unei decizii corecte, acceptabile pentru toți membrii grupului. Dacă nu există obiecții, se ia o decizie.
5. Dacă există obiecții, acestea sunt rezolvate prin modificarea și rafinarea deciziei propuse pentru a aborda obiecția. Obiecția în noua propunere de decizie poate fi integrată de facilitator sau poate face parte din procesul de luare a deciziilor în grup, implicând toți sau o parte din membrii grupului care participă la decizie.
6. Grupul își va indica reacția la noua propunere de decizie prin mijloace non-verbale. Dacă nu există obiecții la propunere, decizia va fi luată. Totuși, dacă există obiecții, nu se poate ajunge la o decizie.
7. Adoptarea deciziei este încheiată, iar observațiile sunt înregistrate dacă au existat și dacă nu au fost integrate în propunere. Urmează un acord asupra implementării, termenelor și testării, dacă este necesar.
8. Sărbătorirea pentru luarea cu succes a deciziei de grup.